Am citit recent Supleanul lui Petru Popescu. Povestea cărţii este împletită în jurul relaţiei sale cu Zoia Ceauşescu, o relaţie complicată, a unor oameni care proveneau din lumi oarecum diferite. Mi-a plăcut felul delicat, neostentativ în care autorul a descris relaţia lui cu Zoia, fiica „faraonului”. Romanul te prinde. Acţiunea curge alert, ca un scenariu de film. Povestea este închegată mult mai convingător după primul sfert al cărţii, high-life-ul comunist este conturat destul sec şi contrastează puternic cu viaţa oamenilor obişnuiţi, surprinsă în tuşe reci şi realiste. Partea de final descrie vizita cuplului Ceauşescu în mai multe state „prietene” din America de Sud: Cuba, Columbia, Venezuela şi Peru. Ambiţiile, stângăciile, rudimentarismul celor doi dictatori sunt fin ironizate de scriitor.
Filmuleţul de mai jos prezintă vizita din 1973 a cuplului Ceauşescu în Cuba. La secundele 55 şi 56, în spatele lui Fidel Castro, se află Ioan Mihai Pacepa - fostul adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe care a defectat în 1978 în SUA -, pe vremea când în delegaţiile oficiale, şi nu numai, folosea numele de Mihai Podeanu.