Familia Geoană-Costea, interese în zona energiei

Ecourile vizitei lui Mircea Geoană la Moscova nu s-au stins încă în condiţiile în care candidatul PSD la preşedinţie a evitat să explice care au fost motivele vizitei sale în capitala Rusiei făcută în data de 27 aprilie anul acesta, în vremea când era nu numai preşedinte al Senatului, ci şi vicepreşedinte al CSAT.
Hotnews.ro a scris despre faptul că discuţiile purtate de Geoană la Moscova au vizat privatizarea Romgaz, cea mai importantă companie de gaz natural din România, dar şi alte chestiuni legate de zona energetică. Liderul PSD a precizat doar că vizita a fost una „privată" şi că "n-a fost vorba despre privatizarea Romgaz".

Până când motivele deplasării vor fi lămurite de preşedintele PSD, un lucru este cert: interesele în zona energetică a lui Mircea Geoană. Acesta a reuşit să-l impună în noiembrie 2007 pe cumnatul său, Ionuţ Costea, în Consiliul de Administraţie al Romgaz. După ce a cerut în repetate rânduri desfiinţarea Fondului Proprietatea, Geoană a reuşit să forţeze mâna PNL, aflat la acel moment la guvernare, şi a obţinut postul de administrator al Romgaz pentru cumnatul său. Numirea lui Costea la Romgaz a fost făcută din partea...Fondului Proprietatea. Costea a fost retras anul acesta din Consiliul de Administraţie al Romgaz. După ce PDL a intrat la sfârşitul anului la guvernare alături de PSD, Mircea Geoană a reuşit să mai obţină o poziţie similară în consiliul de administraţie al unei alte companii-cheie a sistemului energetic naţional. Este vorba despre Transgaz, compania care deţine monopolul trasportului gazelor naturale. Costea a fost numit la Transgaz în luna martie şi încă ocupă această poziţie.

Întrebarea este dacă Ionuţ Costea i-a pus la dispoziţie cumnatului său informaţii strategice şi confidenţiale privind cele două companii-cheie ale sistemului energetic naţional, pe care liderul PSD le-a folosit în timul vizitei la Moscova. De altfel, Mircea Geoană nu clarificat încă nici cine a plătit vitzita sa „privată” în capitala Rusiei, ale cărei costuri ar fi putut ajunge la 100.000 de euro, şi nici cine l-a însoţit. Toate aceste întrebări le-am pus mai explicit aici.

Privatizarea Romgaz, companie strategică a sistemului energetic naţional, a fost o temă atinsă în această campanie electorală. Preşedintele Traian Băsescu susţinea că cei trei moguli media sunt interesaţi să pună mâna pe companii precum Poşta Română, Romgaz, Transgaz, Conpet sau Oil Terminal. Cel mai interesat de privatizarea Romgaz s-a arătat Dinu Patriciu, cel care în 2008 cerea privatizarea celor 200 de licenţe deţinute de compania Romgaz, afaceristul susţinând că statul este un prost manager şi că societatea ar trebui desfiinţată. Privatizarea Romgaz a fost introdusă pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în 2006, însă preşedintele Traian Băsescu a cerut amânarea procedurilor de privatizare cu trei ani.

Mâine o să scriu mai multe despre impresionanta averea lui Ionuţ Costea, care a reuşit să adune o colecţie numeroasă de case, specialitatea familiei de altfel, şi sume de bani considerabile.

Băsescu boicotat la televiziunile de ştiri?

Acum câteva minute, candidatul Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă. Aflasem de ea de pe Hotnews.ro, iar la 19,30, ora pentru care era programată, am tot butonat telecomanda, între Antena 3 şi Realitatea TV, televiziunile de ştiri unde mă aşteptam să văd conferinţa. Ei bine, nici una dintre cele două televiziuni nu a transmis live conferinţa candidatului PDL la preşedinţie.

Care au fost declaraţiile lui Traian Băsescu am aflat tot de pe Hotnews.ro: "Vă spun de ce am solicitat avizul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - ziarul Gardianul şi postul Realitatea Tv se află în posesia avizului Institutului, care demonstrează că filmul nu este autentic, însă lipsa de responsabilitate i-a făcut să nu publice acest aviz", a afirmat Băsescu, citat de Hotnews.ro.

Dacă informaţia lansată este corectă, trag următoarea concluzie: între Antena 3 şi Realitatea TV s-a făcut o înţelegere pentru a nu se prelua live conferinţa lui Băsescu, în condiţiile în care informaţia lansată nu "pică" bine niciuneia dintre ele. Cine ştie dacă nu cumva este vorba despre vreo înţelegere care vizează întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul campaniei electorale. Când interesele o cer, ce mai poate însemna rivalitatea profesională?

PS. Am aflat acum câteva minute că Băsescu a fost live pe OTV şi Etno TV. Fără alte comentarii.

Emisiunea-capcană

România liberă publică astăzi un interviu cu preşedintele Traian Băsescu în care acesta susţine că emisiunea de la Realitatea TV de joia trecută, în care a fost pus pe neaşteptate faţă în faţă cu imaginile în care lovea copilul, a fost o emisiune-capcană. Iată întrebarea Sabinei Fati şi răspunsul lui Băsescu:

R.l.: Totuşi, Dinu Patriciu vă avertizase, într-un fel, cu o zi înainte, atunci când a povestit scena în care vă acuza că aţi lovit un copil.
T.B.: N-am ştiut nimic. Asta e problema staff-ului meu de campanie. Trebuiau să mă prevină. Eu m-am dus într-o emisiune-capcana neprevenit de echipa mea şi, în general, am foarte puţin timp. I-am reproşat asta staff-ului meu, da’ inutil.

La câteva ore după apariţia imaginilor, scriam asta.

La mulţi ani, Andrei!

Un cadou de la distanţă, pe care ţi-l trimit cu tot dragul. La mulţi ani!

Dan Ioan Popescu, afaceri în domeniul energetic

Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei în guvernul Adrian Năstase, s-a lansat în afaceri în domeniul energetic. Acesta a înfiinţat exact acum un an firma Polienergy SA, pe care o împarte în procente egale, de 50% cu soţia sa, Elena Popescu. Firma are ca obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. Surse din zona energetică susţin că fostul ministru este extrem de activ în ultima perioadă exact în domeniul pe care l-a controlat timp de patru ani.

Tot în afaceri cu energie activează patru dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Dan Ioan Popescu (DIP), care în perioada ministeriatului său au beneficiat de contracte extrem de avantajoase financiar, de sute de milioane de euro, cu diverse companii deţinute de stat şi controlate sau aflate în subordinea Ministerului Economiei. Este vorba despre Bogdan Buzăianu, Viorel Gafiţa, Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu.

1. Bogdan Buzăianu – cel mai „deştept băiat” – are afaceri de miliarde de euro cu energie ieftină cumpărată de la stat. În data de 20 martie 2007 am publicat în EVZ, în exclusivitate, contractul încheiat între Energy Holding – firma deţinută prin intermediari de Bogdan Buzăianu – şi Hidroelectrica. Articolul îl puteţi citi aici. Prin acel contract, valabil zece ani, Energy Holding are garantate venituri de peste trei miliarde de dolari. Banii care se pot contabiliza în profit pentru firma lui Buzăianu ar putea ajunge în această perioadă la 1.300.000.000 de dolari. În momentul semnării contractului, Dan Ioan Popescu era ministrul Economiei, dar şi naşul de cununie al lui Bogdan Buzăianu.

2. Viorel Gafiţa – prietenul de peste 20 de ani al lui DIP – este patronul Romelectro, fostă firmă de comerţ exterior, înfiinţată şi controlată de securitatea lui Ceauşescu până în 1989. DIP a cumpărat la sfârşitul lui 2004 firma Management Roel, înfiinţată de Viorel Gafiţa şi parte a unui grup de firme înfiinţate în jurul Romelectro, pe care i-a revândut-o după câteva luni. Prin Management Roel, DIP a controlat câteva companii din grupul Romelectro care în perioada mandatului său de ministru a obţinut contracte pe bandă rulantă cu companii aflate sub controlul Ministerului Economiei. Un exemplu: în 2000, Romelectro avea o cifră de afaceri de 3,4 milioane de euro, iar în 2004 urcase la 44 milioane de euro. Într-o notă SRI pe care am invocat-o într-un articol publicat în EVZ, pe care îl mai puteţi citi aici, în care se făcea o radiografie a „băieţilor deştepţi” din domeniul energetic, se spunea despre Viorel Gafiţa că se află „în cercul de relaţii” Dan Ioan Popescu.

3. Ionel Pepenică şi Claudiu Rădulescu – foşti parteneri de afaceri ai lui DIP – sunt patronii Luxten. Cei doi au preluat o serie de afaceri de la DIP imediat după ce acesta a devenit ministru în cabinetul Năstase. Interesele de afaceri ale lui DIP, Rădulescu şi Pepenică s-au intersectat în două firme, ambele cu obiect de activitate în domeniul imobiliar, Ital Agency SRL şi Euroimob SA. Cât DIP s-a aflat la cârma Ministerului Industriilor, Luxten SA, firma foştilor săi parteneri de afaceri, printre altele şi membri PSD până la un moment dat, a beneficiat de zeci de contracte încheiate cu companii aflate în subordinea Ministerului condus de DIP, despre care am scris în 2005 şi puteţi citi aici.

Firma Polienergy SA prin care Dan Ioan Popescu s-a lansat acum un an în afaceri în domeniul energetic are sediul în apartamentul soţilor Popescu, de pe Calea Victorie, şi are un capital social de 250.000 de lei, echivalentul la acea vreme a circa 65.000 de euro. Soţia lui DIP este administratorul firmei, iar unul din cei patru cenzori numiţi este Traian Duţia, expert contabil şi director al Direcţiei auditului de calitate din Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Duţia este expertul contabil care i-a reprezentat pe soţii Popescu în procesul privind averea nejustificată a lui DIP, dobândită în mandatul său de ministru al Economiei. Numele lui Traian Duţia a apărut recent în scandalul care a vizat-o recent pe Elena Udrea şi felul în care Ministerul Turismului a cheltuit anumite sume de bani. Duţia a fost unul dintre expertii audiaţi în timpul comsiei de anchetă.

Interesant este că o firmă cu exact acelaşi nume, Polienergy SA, funcţionează în Lugano, Elveţia, ţară în care locuieşte Bogdan Buzăianu, prietenul şi fostul fin de cununie al lui DIP. Firma este una de tip off-shore, cu acţionariatul ascuns, şi este reprezentată de un avocat, Andrea Ghiringhelli. Firma a fost înfiinţată cu un capital de 100.000 de franci elveţieni, sumă care anul trecut, în august, echivala cu circa 65.000 de euro, adică aceeaşi sumă investită şi în firma cu acelaşi nume din România. Firma din Elveţia a fost înfiinţată în august 2008, deci cu numai patru luni înainte celei din România.

O altă coincidenţă. Lugano se află foarte aproape de Bergamo, zonă în care Dan Ioan Popescu deţine o casă, soţia sa are afaceri, iar fiul său din prima căsătorie locuieşte. Avantajele deţinerii unei firme în Elveţia sunt nenumărate: de la faptul că Elveţia funcţionează ca paradis fiscal, ţine la secret acţionariatul companiilor şi până la conferirea celebrului secret bancar. Polienergy SA din Lugano se ocupă cu comerţul internaţional şi valorificarea materiei prime pentru sectorul chimic şi petrochimic. DIP este de profesie inginer chimist. Soţia lui DIP derulează şi ea afaceri în sectorul chimic şi petrochimic prin firma Bozzetto Romania, în care este acţionar şi asociată cu Giovanni Bozzetto Spa, o companie destul de mare din Italia, cu sediul în Bergamo.

Într-o discuţie purtată acum aproape trei ani cu DIP, când i-am cerut punctul de vedere despre afacerile sale cu Romelectro, acesta mi-a spus că în calitatea sa de ministru al energiei, domeniu strategic de o importanţă deosebită, a beneficiat de foarte multe informări de la serviciile secrete. DIP a subliniat faptul că a citit cu foarte mare atenţie toate notele primite de la servicii, spre deosebire de Adrian Năstase care a fost prins pe picior greşit de câteva ori în şedinţe de guvern sau CSAT, semn că nu lecturase informările care îi erau destinate. Cel mai probabil, fostul ministru ştie cum să se folosească de informaţiile primite în interes de serviciu, motiv pentru care a şi ales ca firma sa să fie una de „consultanţă pentru afaceri şi management”.

Nixon în România. Dacă doriţi să revedeţi

Săptămâna trecută am postat un mic filmuleţ cu vizita făcută de cuplul Ceauşescu la Londra, o vizită care venea după o alta, făcută tot în 1978, dar în SUA. Prima vizită făcută în România comunistă de un lider important a fost cea a lui Richard Nixon, în 1969. Atenţia pe care SUA au început s-o acorde României se datora poziţiei lui Nicolae Ceauşescu împotriva intervenţiei trupelor Pactului de la Varşovia în timpul Primaverii de la Praga din 1968.

Linişte! În România e scandal

Abia în seara aceasta a arătat Dinu Patriciu care este dimensiunea urii sale împotriva lui Traian Băsescu, cel pe care îl consideră vinovat pentru reţinerea sa din mai 2005. Cele 24 de ore petrecute de Patriciu în celula cu şobolani de la Direcţia de Cercetări Penale au fost decontate în această seara, când a fost făcut public filmul în care Traian Băsescu loveşte un copil.

Regia apariţiei filmului pe piaţă cred că merită decriptată pentru că de data asta nu este vorba despre o informaţie aruncată pe piaţă, într-o manieră obscură, ci este vorba despre punerea în scenă a apariţiei acestor imagini de către doi patroni de presă, intitulaţi şi autointitulaţi „moguli”: Dinu Patriciu şi Sorin Ovidiu Vîntu. Primul a aruncat pe piaţă informaţia, cel de-al doilea a pus la bătaie mediile sale de informare, oficiale şi neoficiale, pentru rostogolirea imaginilor. Să le luăm pe rând.

Nu pot să nu remarc faptul că miercuri dimineaţa Dinu Patriciu şi Sorin Ovidiu Vîntu s-au întâlnit la vila celui din urmă, de pe strada Paris. HotNews.ro a obţinut o declaraţie de la SOV în cursul zilei de miercuri, în care acesta spunea: "Ne-am întâlnit în dimineaţa asta (n.m. – 25 noiembrie). A fost o întâlnire normală, între doi oameni de afaceri”.

Tot miercuri, de această dată seara, Dinu Patriciu aruncă pe piaţă informaţia potrivit căreia Traian Băsescu ar fi dat un pumn unui copil la un miting electoral de la Ploieşti. Unde este lansată această informaţie? La Realitatea TV, televiziunea lui SOV, cel cu care Dinu Patriciu îşi băuse în acea dimineaţă cafeaua. Însă cum o astfel de afirmaţie, că Traian Băsescu ar fi dat un pumn unui copil, nu avea mare valoare - chiar dacă venea de la Dinu Patriciu -, fără imagini care să suţină acest fapt, ele au apărut la nici 24 de ore distanţă.

Deci, merită analizat unde au apărut imaginile şi felul în care au fost ele făcute publice. Traian Băsescu a fost prezent joi la Realitatea TV, la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu. Sunt sigură că cei de la Realitatea TV şi-au pus la bătaie tot arsenalul pentru a-l convinge şi aduce pe Traian Băsescu în studiou. Probabil că staff-ul lui Traian Băsescu a luat în considerare o posibilă lovitură de imagine prin prezenţa acestuia la postul „mogulului”. Şi astfel, Traian Băsescu a acceptat şi a participat la emisiune.

În timp ce lui Băsescu i se punea lavaliera şi primea ultimele sfaturi de la Sever Voinescu, regia de emisie de la RTV avea deja caseta primită de la, nu-i aşa, Gardianul. Paralel cu acest moment, imaginile cu Băsescu lovind copilul, aflate deja în posesia ziarului Gardianul, ziar patronat din umbra de Sorin Ovidiu Vîntu şi neasumat public de acesta, erau făcute publice pe internet. Şi s-a pornit tăvălugul. Traian Băsescu este anunţat de moderatorul Răzvan Dumitrescu că imaginile sunt publicate pe internet, i se cere să comenteze, reacţia lui este neconvingătoare în condiţiile în care nu vede imaginile, pentru că moderatorul a preferat să nu le difuzeze din respect faţă de invitat.

În acest moment am mari îndoieli că Traian Băsescu mai poate câştiga un nou mandat. Nu ştiu dacă acele imagini sunt reale sau nu. Nici nu mai contează. Însă ele reprezintă lovitura de graţie, şi nu de pumn, primită de preşedintele Traian Băsescu de la Dinu Patriciu cu ajutorul lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Update. Cozmin Guşă tocmai a declarat la Antena 3, la News Magazine, că Dinu Patriciu s-a hotărât să vorbească despre gestul preşedintelui pentru că aflase că s-ar putea să apară imaginile. Citatul este aproximativ.

Parchetul General şi ANI s-au atutosesizat în legătură cu donaţiile fără acoperire ale politicienilor

Parchetul General şi Agenţia Naţională de Integritate s-au autosesizat în urma difuzării filmului-anchetă „Donaţii fără acoperire”, în care am dezvăluit faptul că circa o sută de politicieni au donat anul trecut partidelor din care fac parte sume de bani mai mari decât veniturile lor. Informaţia a fost publicată azi şi de Hotnews. Simona Frolu, purtător de cuvânt al Parchetului General, mi-a declarat că Ministerul Public s-a autosesizat pentru infracţiunea de fals în declaraţii. Procurorii urmează să verifice sub acest aspect veniturile realizate, dar şi veniturile declarate de cei circa o sută de politicieni prezentaţi în film.


Cătălin Macovei, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, mi-a declarat că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat încă de săptămâna trecută şi va verifica averile tuturor politicienilor care se regăsesc pe lista donatorilor care nu-şi justifică veniturile, iar în cazul eventualelor infracţiuni de natură penală descoperite de inspectorii de integritate, dosarele vor fi înaintate Parchetului General. Şi celelalte informaţii despre averile unor parlamentari sau alesi locali, făcute publice aici şi aici, vor fi investigate de ANI după ce Agenţia s-a autosesizat şi în legătură cu acestea.

Donaţiile nejustificate ale politicienilor români au intrat şi în vizorul GRECO, Group of States against Corruption, organism din cadrul Consiliului Europei de la Strasbourg, m-a informat tot săptămâna trecută Christophe Speckbacher, şeful Departamentului „Crime Problems”.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a prezentat încă o poziţie oficială după difuzarea anchetei, însă Dragoş Bogdan, vicepreşedinte ANAF pe probleme de control, declara acum două luni că orice document oficial, inclusiv declaraţiile de avere, pot constitui un punct de plecare pentru a se verifica eventuale cazuri de evaziune fiscală.

Cel puţin o sută de politicieni au donat anul trecut partidelor din care fac parte sume de bani mai mari decât veniturile lor. Senatori, deputaţi, presedinţi de consilii judeţene, prefecţi, subprefecţi, consilieri de miniştri, şefi de deconcentrate, consilieri locali sau judeţeni au donat către PSD, PDL şi PNL în campaniile electorale din 2008 bani pe care nu îi pot justifica în acte. În cazul acestor aproximativ o sută de politicieni sumele de bani donate partidelor nu corespund cu cele din declaraţiile de avere menţionate la capitolul venituri.

- Investigaţia jurnalistică a avut la bază un principiu simplu: au fost comparate listele persoanelor fizice care au donat bani la partidele politice în 2008, liste publicate în Monitorul Oficial, cu declaraţiile de avere aferente anului fiscal 2008 ale acelor persoane de pe liste care erau aleşi, demnitari sau funcţionari publici, şi care potrivit legii, au completat declaraţii de avere la investirea în funcţie. În plus, pentru a avea o documentare completă, am verificat şi declaraţiile din ultimii ani ai celor care au ocupat funcţii în trecut, dar şi firmele declarate sau nedeclarate, inclusiv bilanţul lor contabil.

- Împărtiţe la nivel de partide politice, lucrurile stau aşa: cel puţin 42 de membri PSD, 41 de membri PDL şi 10 din PNL au donat către aceste partide bani pe care nu îi pot justifica prin veniturile realizate în 2008.

- Banii pe care aceşti politicieni nu îi pot justifica se ridică la aproape un milion şi jumătate de lei noi. Din aceşti bani, 600.000 de lei au ajuns la PSD, 500.000 de lei la PDL, 300.000 de lei la PNL.

- Exită trei categorii de politicieni-donatori de bani nejustificaţi:
1. Cei care nu au avut nici un loc de muncă şi nici un venit în 2008, dar cu toate astea au donat sume mari de bani la partide.
2. Cei care au donat toţi banii câştigaţi partidului şi care nu se ştie din ce bani au trait/mâncat/plecat în concedii/plătit taxe şi impozite către stat timp de un an de zile.
3. Cei care au donat sume încadrabile în câştigurile de anul trecut, dar care pe lângă donaţiile făcute şi-au mai deschis conturi şi/sau şi-au cumpărat proprietăţi, astfel încât sumele adunate depăşesc veniturile lor de anul trecut..

Filmul invesţigatiei jurnalistice şi cine sunt politicienii care au donat bani nejustificaţi au fost publicate în acelaşi timp pe Blogdeinvestigatii şi www.hotnews.ro

Lista politicienilor care au donat bani nejustificaţi poate fi citită aici.

Jonglerii parlamentare cu proprietăţi şi învârteli cu împrumuturi

A trecut primul tur al alegerilor, a trecut şi referendumul, deci am toate motivele să continui să vă spun cam cum stau unii aleşi/demnitari cu averea, cea declarată sau nu. S-ar putea să aveţi nevoie de aceste informaţii într-un oarecare viitor, atunci când vor avea loc alegeri parlamentare, şi ar fi bine să votaţi în cunoştinţă de cauza.

În timpul documentării filmului „Donaţii fără acoperire” am observat şi alte nereguli în declaraţiile de avere ale celor care au donat bani în campaniile electorale de la localele şi de la parlamentarele din 2008, în afara faptului că nu şi-au justificat banii din care au făcut donaţii partidelor lor. Unele dintre ele le-am prezentat zilele trecute aici şi aici. Astăzi, mă opresc la cei din PSD, care se pricep la jonglerii cu proprietăţi, şi la cei din PDL, care se descurcă mai bine să învârtă bani împrumutaţi. Dar să-i luăm la rând.

Partidul Social Democrat
Senatorul Constantin Tămagă menţiona în declaraţia de avere din 2008 un apartament în Bucureşti, cu o valoare de impozitare de 120.000 de lei. În declaraţia de avere 2009, apartamentul din Bucureşti dispare pur şi simplu. Nu se precizează dacă a fost vândut, pur şi simplu dispare. Însă, apare un alt apartament, în Piteşti, despre care senatorul Tămagă precizează că a fost achiziţionat în 2008.

Colega de senat şi de partid a lui Constantin Tămagă, Elena Mitrea, aflată la primul mandat de parlamentar, ba are, ba nu are un apartament. În 2008, când încă era consilier local din partea PSD la Buhuşi, Elena Mitrea nu a trecut trecut în declaraţia de avere un apartament, pe care însă l-a menţionat în prima declaraţie de avere completată în calitate de parlamentar. Aşa am aflat că apartamentul din Buhuşi este proprietatea Elenei Mitrea încă din 1988!

Eugen Pleşca este acum directorul Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti şi sigur vă amintiţi de el de pe vremea când era primarul Sectorului 3. Eugen Pleşca a cumpărat în 2008 un teren de 590 de metri pătraţi în comuna Popeşti Leordeni, pe care a plătit 580.000 de lei, echivalentul a peste 150.000 de euro. Fostul primar nu pomeneşte nimic despre vreun eventual credit la bancă sau împrumut de la prieteni cu care a cumpărat terenul din sudul Bucureştiului. Este greu de presupus de unde provin banii, în condiţiile în care în 2008 familia Pleşca a avut venituri de 85.272 de lei, echivalentul a 22.400 de euro, care includ salariile şi dividendele încasate de la o firmă. Din venitul anual de 85.272 de lei, 40.455 de lei au fost donaţi către PSD în 2008.

Cristian Negoescu este consilier local din partea PSD în celebra comuna Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov. Despre el nu am mare lucru de spus. Mi-a atras atenţia faptul că a vândut în 2008 un teren cu suma de 1.282.000 de euro. Ce de bănet! Eu nu aş şti ce să fac cu atâţia bani. Se pare că nici colegul de partid şi de consiliu local al lui Adi Minune nu a ştiut ce să facă. Prin urmare, nu reiese din declaraţia de avere că acei bani există, că i-ar fi depus la bancă, investit în ceva, împrumutat sau pus la saltea.

Partidul Democrat Liberal
Deputatul PDL Marian Avram este un om copleşit. De datorii. În 2007 şi în 2008 a făcut o mulţime de împrumuturi. Să le luăm pe rând. A făcut un credit pe 25 de ani de la Banc Post în valoare de 124.800 de franci elveţieni, cu care cel mai probabil a cumpărat mai multe suprafeţe de teren intravilan şi agricol în judeţul său de baştină, Tulcea. Tot în 2007, Marian Avram, pe vremea aceea şeful Direcţiei Sanitar Veterinare Tulcea, a făcut alte patru împrumururi de la nişte persoane fizice, cu termen scadent de restituire anul 2010. A împrumutat 15.600 de euro de la Gheorghe Avram (probabil rudă), 10.000 de euro de la Grigore Avram (probabil altă rudă), 9.700 de euro de la Ion Bundoc şi 124.000 de lei de la Irina Manole. Anul trecut, a mai împrumutat alte 47.500 de euro de la Mihai Dumitru.

Şi acum să calculăm. Dăm la o parte împrumutul făcut de la Banc Post pentru că nu ştim cu ce dobândă a împrumutat banii. Dar le calculăm pe celelalte. Fără să punem nicio dobând la împrumuturile făcute în 2007 şi 2008 de la cele cinci persoane fizice, Marian Avram ar trebui să restituie lunar o adevărată avere. Am luat în calcul faptul că banii ar trebui restituiţi în 48 de luni şi 36 de luni. Să vedem ce iese.

2007 – 2010 împrumut de 15.600 euro – rată lunară de 325 euro
2007 – 2010 împrumut de 10.000 euro – rată lunară de 208 euro
2007 – 2010 împrumut de 9.700 euro – rată lunară de 202 euro
2007 – 2010 împrumut de 124.000 lei – rată lunară de 2.583 lei
2008 – 2010 împrumut de 47.500 euro – rată lunară de 1.319 euro

Din ce plăteşte Marian Avram toate aceste datorii, care înseamnă rate lunare de circa 2.054 de euro şi de circa 2.600 de lei pe lună, la care se adaugă şi rata bancară? Dacă e să ne luăm după declaraţia de avere, ar fi din salariile anuale ale familei Avram, care cumulat înseamnă 73.452 de lei şi din subvenţii agricole de 33.800 de lei, adică dintr-un total anual de 107.252 de lei (echivalentul a 25.536 euro). Să împărţim acum acest venit anual de 25.536 de euro la 12 luni. Rezultatul este de 2.128 de euro venit în fiecare lună. Însă, Marian Avram ar avea de plătit lunar 2.054 euro şi 2.583 de lei (echivalentul a 615 euro), plus rata către bancă. Cam complicat!

46 de ani de la asasinarea lui Kennedy

Misterul legat de asasinarea lui John Fitzgerald Kennedy nu a fost elucidat până acum şi e greu de crezut că va fi dezlegat vreodată. Cine l-a împuşcat pe Kennedy, cel de-al 35-lea preşedinte american, cine s-a aflat în spatele asasinatului, au avut serviciile secrete americane vreo implicare, a fost mâna ruşilor? Nu se ştie cert, însă toate aceste variante au fost dezvoltate până acolo până unde a putut ajunge fantezia adepţilor teoriei conspiraţiilor. Cel de-al doilea material video este din filmul JFK, regizat de Oliver Stone. Personal, cred că este unul dintre cele mai bune filme artistice pe care le-am văzut vreodată.